Intrebari

Domnului Ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

De către: Domnul Senator Eugen DURBACĂ

Circumscripţia electorală: Galaţi

Grup parlamentar: Liberal-Conservator

Şedinţa Senatului din data de: 22.06.2015

Obiectul întrebării: Necesitatea finalizării Canalului Siret-Bărăgan

 Stimate domnule Prim-ministru – Victor Ponta şi stimate domnule Ministru Daniel Constantin,

Bărăganul a fost dintotdeauna “grânarul României”. Această subunitate din Câmpia Română, întinsă pe o suprafaţă de aproximativ 700.000 ha, săracă din punct de vedere hidrografic, deşi caracterizată de un climat de stepă, cu veri secetoase, ierni geroase şi vânturi puternice, în condiţii de umiditate naturală sau irigaţii este foarte productivă din punct de vedere agricol. De aceea, terenurile agricole reprezintă 87,5% din această suprafaţă, din care 86% este teren arabil. Cunoscând potenţialul agricol deosebit al Spaţiului Siret-Ialomiţa, precum şi al judeţelor limitrofe Galaţi, Brăila, Vrancea şi Călăraşi, la începutul secolului XX au fost realizate primele studii privind fezabilitatea realizării unui canal magistral pentru irigarea unor suprafeţe importante dintre râurile Siret şi Ialomiţa.

Proiectat în perioada 1969-1972, Canalul Siret-Bărăgan este întins pe o lungime de 198 km, între Acumularea Călimăneşti, Judeţul Vrancea şi Lacul Dridu, la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa, având o lăţime la suprafaţă de 57 m, o adâncime de 7 m şi o viteză de curgere a apei de         1 m/s. Canalul ar putea asigura apa necesară irigaţiilor pentru 700.000 ha în anii medii sau ploioşi şi 518.000 ha în anii secetoşi. La demararea lucrărilor, în 1987, a fost executată o porţiune din acest canal, aferentă tronsonului I ce măsoară 50 km, fiind funcţionali la momentul actual 6 km. De asemenea podurile de şosea şi de cale ferată la intersecţiile canalului cu căile de comunicaţie au fost realizate în proporţie de 95%. În ultimii 25 de ani, în ciuda interesului manifestat de diferite guverne nu au mai fost alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor.

Este foarte important de menţionat că apa folosită pentru irigarea terenurilor agricole aflate pe malul stâng al canalului, adică aproximativ 80% din suprafaţă, s-ar putea asigura gravitaţional, fără pompare, din lacurile de acumulare existente. De asemenea studiile preconizează că prin realizarea acestui canal s-ar putea obţine sporuri la recoltă de aproximativ 3 milioane tone, în valoare de 120 milioane de euro pe an.

Canalul Siret-Bărăgan a fost declarat proiect prioritar pentru Guvernul României şi a fost înscris deja pe lista Reţelelor de Căi Navigabile Interioare şi Porturi. Pentru studii şi proiecte a fost înfiinţată Regia Autonomă Administraţia Canalului Siret-Bărăgan, au fost elaborate studii de fezabilitate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pentru continuarea lucrărilor şi-au manifestat interesul şi o serie de investitori străini. Dar în pofida acestor fapte, nu s-a materializat deocamdată nimic.

Deşi este vital pentru agricultura din România, avantajele Canalului Siret-Bărăgan sunt multiple:

• Asigurarea necesarului de irigare pe suprafeţe întinse din cel mai important teren agricol din ţară, încadrat în clasa I de fertilitate, într-o zonă cu precipitaţii reduse şi instabile, ce va ajuta agricultura din judeţele Vrancea, Galaţi. Brăila, Buzău, Ialomiţa, Ilfov şi Călăraşi;
• Asigurarea unei irigări ieftine prin aducţiune gravitaţională, prin reducerea costurilor pentru irigare de 2-4 ori, în contextul în care nu se mai acordă subvenţii pentru energia electrică la irigaţii, o dată cu intrarea în Uniunea Europeană şi având în vedere că acum agricultorii folosesc apă pompată din Dunăre, prin 4-5 repompări;
• Asigurarea creşterii şi stabilităţii producţiilor, eliminarea importurilor de cereale şi crearea premizelor pentru export;
• Dezvoltarea în perspectivă a sectoarelor zootehnic, vitivinicol şi pomicol ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii;
• Reducerea riscului producerii inundaţiilor. Pentru Judeţul Galaţi, canalul ar pune în siguranţă 130 km de diguri existente pe ambele maluri ale Siretului, din judeţele Vrancea şi Brăila, salvând astfel un număr de 22 de localităţi ameninţate de inundaţii;
• Asigurarea unui debit de 5 mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor urbane şi rurale aflate în vecinătatea canalului;
• Asigurarea transportului de mărfuri cu barjele între municipiile Focşani, Galaţi, Brăila şi Bucureşti;
• Crearea de noi locuri de muncă pentru continuarea lucrărilor, din care o parte vor fi păstrate pentru exploatare;
• Asigurarea transportului de călători pe apă;
• Dezvoltarea turismului în zonă;
• Dezvoltarea social-economică a localităţilor adiacente.

Domnule prim-ministru, având în vedere cele prezentate, cunoscând schimbările climatice globale din ultimii ani manifestate prin secete prelungite şi apreciind că atunci când în balanţă este siguranţa alimentară a României orice investiţie este necesară, vă rog să-mi comunicaţi când apreciaţi că vor fi efectiv începute lucrările de continuare a execuţiei Canalului Magistral Siret-Bărăgan.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie,

Senator PC Galaţi,

Eugen DURBACĂ